Urlet în tăcere (1), Marina Neagu (#3)

Sunt impresionată de toate cuvintele frumoase și emoțiile pe care primul volum din Urlet în tăcere le-a trezit în inima cititorilor mei. Fiecare recenzie, fiecare cuvânt și părere despre cărțile mele mă emoționează foarte tare.

De această dată Mara de la Literatura pe Tocuri m-a răsfățat cu o recenzie superbă, bine scrisă, cu emoții foarte clar evidențiate, cu drag și foarte multă plăcere – am simțit foarte bine faptul că i-a plăcut romanul, că a fost impresionată de poveste și că abia așteaptă continuarea.

Mulțumesc mult, Mara pentru cuvintele tale, pentru opinia ta sinceră despre Urlet în tăcere.

Aici găsiți articolul special – așa sunt toate articolele și recenziile scrise de cititorii care vor să spună cât de mult le-a plăcut romanul. Mara a dat savoare recenzie și crede-mă: merită să-i citești și să-i recitești recenzia la Urlet în tăcere.

Mulțumesc Literatura pe Tocuri pentru atenția pe care o acordați literaturii române și autorilor români contemporani

Recenzie Urlet în tăcere, Marina Neagu (#2)

După „Frumuseţi monstruoase”, Marina Neagu a ales să îşi schimbe puţin stilul, să ne ofere personaje mai complexe şi mai bine schiţate, trăirile lor umbrind de cele mai multe ori acţiunea cărţii, care păleşte în comparaţie cu legătura tainică dintr-un zeu al întunericului şi o preoteasă curajoasă, care înfruntă timpul pentru a se regăsi, dezlănţuind haosul în urma lor.

Uneori, am o mică „divergență” cu eroina, mai ales dacă plânge în fiecare capitol sau se foloseşte de cei din jurul ei pentru a obţine ceea ce îşi doreşte, chiar dacă scopul ei final este acela de a-i proteja sau de a-i salva. Sara a fost o surpriză foarte plăcută, însă aş fi preferat ca discuţiile ei să nu se oprească (aproape întotdeauna) la capitolul „băieţi şi dragoste”. Dar, ţinând cont că în ultimii cinci ani de zile a fost separată de lumea înconjurătoare, izolată într-o clinică, unde tratamentele şi terapia au ajutat-o să supravieţuiască tragediei care i-a marcat copilăria, o iert și rămânem prietene.

După ce părinţii ei au fost ucişi, ceva s-a rupt în sufletul Sarei. Chipul mamei. Urletele tatălui ei. Apa care i-a umplut plămânii. Graniţa dintre viaţă şi moarte. Fiecare secundă de groază din acel trecut întunecat, din acea noapte blestemată, a modelat-o într-o tânără puternică şi curajoasă, care îşi doreşte să trăiască, să înfrunte lumea din spatele uşilor clinicii. Sara vrea să fie privită drept o supravieţuitoare, nu o victimă.

Recenzia completă a primului volum din Urlet în tăcere o poți citi aici.

Mulțumirile mele se îndreaptă spre Simona Stoica și site-ul Palarisme.ro

Noutăți

Dacă vei comanda Frumuseți monstruoase și/sau primul volum din Urlet în tăcere, primești gratuit semne de carte. Intră pe site, adaugă cărțile în coșul de cumpărături și vei primi acasă coletul cu cărțile comandate, dar și semnele de carte – adevărate bijuterii.

Spor la cumpărături și lectură plăcută.

Marina Neagu :).

Recenzie Urlet în tăcere (vol.1), Marina Neagu (#1)

Nu am citit nici o recenzie înainte să mă apuc de cartea Marinei. Am vrut să fie o surpriză…și așa a fost. Din titlu, mi-am dat eu seama că n-o să fie chiar cea mai amuzantă carte, dar când am văzut începutul atât de lejer, m-am relaxat, mi-am pus zâmbetul pe față și cana de cafea în mână, sigură că măcar o parte din carte o voi citi cu același zâmbet pe față.
Țeapăăăă!!!! Mai să-mi vărs cafeaua pe carte (Doamne ferește!) când, încă din primul capitol, asistăm la o crimă sângeroasă, care te face să îți stea cafeaua în gât, lacrimile în ochi și inima în loc.
Sara are doar 17 ani când părinții săi sunt uciși cu sânge rece, chiar defață cu ea. Chiar în ziua crimei, în timp ce se plimba prin Mall cu prietena ei, Crina, un străin o avertizează să nu meargă acasă în acea seară. Îl consideră doar un nebun (unul arătos, ce-i drept), neștiind câtă dreptate are și cât i se va schimba viața în acea noapte.
Continuarea o poți citi aici.
Mulțumesc mult, Porția de citit pentru această recenzie, prima recenzie la noua mea carte. Mă bucur mult că ți-a plăcut :).